Tabără de voluntariat în Parcul Național Buila-Vânturarița:

La sfârșitul lunii mai, se reconstruiește refugiul turistic de la Curmătura Builei (1560 m), în zona centrala a crestei.
Ajutorul constă în:
- demolarea construcției existente;
- recuperarea materialelor ce se pot refolosi (piatra, lemn);
- transportul materialelor (50 baloți x 100 bucăți șindrilă, scândură, 50 kg cuie, unelte);
- reconstrucția fundației din piatra;
- pregătirea materialului (lemn: grinzi);
- reconstrucția clădirii din lemn;
- amenajarea spațiului interior și exterior.

Materialele noi vor fi cumpărate din banii Asociației Kogayon (bani proveniți din donațiile a 2% din impozit în anul 2008). Din aceiași bani vor fi plătiți și 2 meșteri dulgheri localnici care vor realiza lucrarea cu ajutorul nostru.
Administrația Parcul Național Buila-Vânturarița va asigura transportul materialelor cu mașina pe drumul forestier, pana în cel mai apropiat punct – stâna din Cacova, iar oamenii vor ajuta la lucrare.
Obștea Moșnenilor Bărbătești (proprietari ai terenului și construcției) asigură lemn pt. grinzile ce trebuiesc înlocuite și va semna un protocol prin care se obligă să mențină clădirea cu destinația de refugiu turistic. Stâna va rămâne în continuare cealaltă clădire, reconstruită acum câțiva ani.
Schitul Pătrunsa va ajuta cu măgari care vor transporta materialele mai grele.

Ce trebuie sa facă voluntarii? În primul rând sa care materialele de la stâna din Cacova pana în Curmătura Builei, adică 2 ore de mers, 250 m diferența de nivel pozitiva. Apoi sa ajute la demolarea actualei construcții, la recuperarea materialelor ce pot fi refolosite și sa dea o mână de ajutor meșterilor.

Prima etapa, cea a transportului materialelor și demolarea actualei clădiri, urmează să aibă loc în 22-24 mai. Urmează lucrările pe durata întregii următoarei săptămâni, pana în 31 mai.

Rezultatul:
Un refugiu din lemn, deschis în permanenta turiștilor, clădire cu doua camere și prispa, acoperită și învelită în exterior cu sita (șindrilă). Camerele vor avea pardoseală, izolație, priciuri, mese.

Participanții voluntari vor avea tabăra de corturi în Curmătura Builei. Acolo se va instala tabăra, urmând ca apoi participanții sa fie împărțiți în echipe pe diferite sarcini.
Cel mai ușor sa ajunge acolo prin Costești, 5 km pana în Satul Pietreni, apoi încă 5 km drum forestier până la stâna din Muntele Cacova (triunghi roșu) și în continuare 2h pe poteca de creastă (punct roșu). Sau varianta mai grea prin Bărbătești: 5 km sosea, 3 km drum forestier, apoi 4-5h potecă pe doua variante – punct galben Schitul Pătrunsa – Casa de Piatră – Curmătura, respectiv cruce albastra Bulz – Valea Curmăturii – Curmătura, ultima fiind mai facilă din cele două.

Voluntarii participanți trebuie sa vină cu bocanci, haine groase și impermeabile, saci de dormit călduroși, cort, hrana.

Doritorii sunt rugați să contacteze personal pt. detalii și înscriere:
Drd. Florin Stoican
florin@buila.ro,
florinstoican@yahoo.com,
0723/071648

CHEILE SOHODOLULUI - MUNŢII VÎLCAN,ROMÂNIA

Cum ajungi aici:
Găseşti aceste chei la aproximativ 15 km de Târgu–Jiu. De pe ruta principală a drumul naţional DN 67, vei observa o ramificaţie care te duce până sus. Drumul este bine amenajat şi poate fi parcurs cu maşina, cu bicicleta sau cu piciorul. Asigură-te, însă, că ai plămâni buni pentru că vei urca abrupt până să ajungi în “canionul” Gorjului.
O altă modalitate de a ajunge aici este drumul european E79 dintre Târgu–Jiu şi Deva, după care eşti nevoie să găseşti drumul 67D, iar mai apoi, vei urma un drum forestier.
Cheile Sohodolului se întind pe aproximativ 10 kilometri în interiorul Munţilor Vilcan şi au aspectul unui canion săpat în stânca.

Descriere:
Apa, precum şi alţi factori au dus la apariţia unor variate forme, constând în avene şi peşteri de o rară frumuseţe. Tot pe Cheile Sohodolului se organizează în fiecare an concursuri de căţărare, aici existând un traseu cunoscut printre iubitorii acestui sport.
Apa a săpat adânc în calcarele cretacice, care au favorizat procesul de carstifiere, dând peisajului o varietate de chei şi doline, lapiezuri, peşteri şi avene.
Pe alocuri, poţi întâlni granitul de Tismana, iar pe stâncile abrupte sclipeşte, în soare, mica alba .
Zona este cunoscută şi drept o rezervaţie floristică, aici fiind identificate peste 300 specii de plante vasculare: struţisorul (Selaginella helvetica), ruginiţa (Aspelenium viridis), samanţa soarelui (Heliosperma quadrifidum), garofiţa de stâncă (Dianthus spiculifolius), spânzul purpuriu (Helleborus purpurescens) şi multe altele.
Fiind atât de aproape de Târgu-Jiu, dar şi de locul natal al lui Brâncuşi (satul Hobiţa), Cheile Sohodolului trebuie să figureze în itinerarul oricărui iubitor de natură, al tuturor orăşenilor dornici de relaxare.
Cheile Sohodolului sunt printre cele mai sălbatice locuri din ţară. Turiştii pleacă rar în drumeţii spre acest canion pe care natura le-a creat parcă, în mod special, pentru vânătorii de aventuri.
De data aceasta, însa, apa este arhitecta frumuseţilor pe care le vezi în jur. În schimb, acele formaţiuni de roci care au aspectul unui inel, sunt creaţia vântului.
Trebuie să fii foarte norocos să găseşti Peştera Popii deoarece nu exista niciun indicator care să semnaleze existenţa acesteia.
Este important să ştii că zona este rezervaţie floristică şi, dacă mergi primăvara în Cheile Sohodolului, este imposibil să nu găseşti măcar una dintre cele 300 de specii de plante specifice acestor locuri. De asemenea, în acelaşi anotimp, este posibil să te întâlneşti cu vipere cu corn şi chiar cu scorpioni. Nu iţi face griji, nu sunt agresive, dacă le laşi să îşi vadă liniştite de treburile lor, la fel vor face şi ele.

Cazare:
Localitatea Runcu este una dintre aşezările cele mai apropiate de Cheile Sohodolului. Vei găsi aici câteva pensiuni şi vile care oferă cazare. Preţurile variază în funcţie de sezon, dar nu depăşesc 40 RON de persoană.

Taxe:
Fiecare maşină trebuie să plătească suma de 5 lei pentru accesul în rezervaţie, se dovedeşte, o dată în plus, că respectul pentru mediul înconjurător nu poate fi cultivat decât prin metode de constrângere.
Spectacolul peisajelor carstice unice e umbrit de comportamentul inadecvat al miilor de turişti care vin săptămână de săptămână la Cheile Sohodolului.
Taxa ar trebui să includă un sac menajer,un pliant informativ şi o pereche de mănuşi.

Am revenit după o săptămână relaxantă la ţară, uitasem cât de frumos e sa stai la aer curat, departe de agitaţia urbană.A venit şi prima zi de serviciu …. greuuu, dar o să-mi reintru în ritm cât de curând.
Acum mi-a venit o idee, să fac un filmuleţ despre România, din păcate nu am reuşit mare lucru, pentru că versiunea Windows 7, are un program de făcut filme (wmw) muuult mai slab decât cel de la XP, dar cu multă stăruinţă şi răbdare iată ce a ieşit.

“Asociaţia Turistică Ghizii României” promovează cea de-a doua ediţie a MONTANIADEI, eveniment dedicat turismului montan şi educării tinerilor, în spiritul unui stil de viaţă ecologic. “

Prima Olimpiada a Muntelui din România îşi aşteaptă din nou participanţii si de această dată, într-un număr şi mai mare. 1000 de tineri, se vor strânge între 2 şi 5 iulie, în zona Cabanei Capra pentru a celebra ceea ce unii nici măcar nu s-au gândit că se poate realiza în ţara noastră: combinarea educaţiei, a spiritului civic şi a caracterului sportiv cu ecologia.

În cazul în care ţi se pare interesantă iniţiativa, pentru mai multe detalii te poţi adresa:

Statuia lui Decebal se afla pe malul stancos al Dunarii, in apropiere de orasul Orsova si are o inaltime de 40 m si latime de 25 m. Ea a fost sculptata dupa modelul celei din stanca Muntelui Rushmore si este cea mai mare statuie din Europa.Locul realizarii sculpturii este in apropiere de orasul Orsova, in zona cataractelor de la Cazanele Mici (golful Mraconia), pe malul stang al Dunarii, unde adancimea fluviului este cea mai mare: 120 de metri.Ideea construirii acestei statui i-a apartinut istoricului si omului de afaceri roman Iosif Constantin Dragan, si a durat 10 ani (1994-2004) pentru ca cei 12 sculptori-alpinisti sa o termine.Executarea acestei lucrari s-a desfasurat sub conducerea sculptorului roman Florin Cotarcea, ea realizandu-se in ciuda pericolului reprezentat de inaltimi, caldura si vipere. Pe pontonul din golful Mraconia unde se afla cea mai mare sculptura in piatra din Europa se poate ajunge doar cu barca. Pentru modelarea stancii s-a folosit peste o tona de dinamita.Executarea lucrarii a inceput in vara anului 1994, cu defrisarea pomilor care impadureau stanca. Apoi s-a trecut la curatarea rocilor, a stancilor masive care puneau in pericol viata oamenilor. Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje, toate instrumentele de lucru fiind transportate cu barca si cu saci de 40-50 de kilograme in spinare.Constructia statuii lui Decebal a fost finalizata in anul 2004.