Maine la Dabuleni, vom incerca sa indreptam putin din raul facut de oameni inconstienti si fara grija generatiilor urmatoare.Este totusi un semnal de alarma, Romania ramane fara bogatiile naturale iar natura isi revendica drepurile prin inundatii si calamitati naturale.Este timpul sa luam atitudine ,deja este tarziu, dar nu este prea tarziu sa stopam fenomenul si sa facem ceva in acest sens, maine voi revenii cu amanunte de la actiunea de planatare organizata de asociatia MaiMultVerde.
TRIST dar ADEVARAT
Daca inca tinem la aerul nostru curat si la sanatate, ar trebui sa constientizam ca reimpadurirea este vitala, indiferent de cine se afla la putere. Dar pana sa faca statul ceva, mai bine punem noi mana pe lopata si plantam macar un copac.
Timp de trei saptamani am vazut cum dispar padurile Romaniei. Astazi vom vedea cat de greu creste un arbore, mai ales in Romania, unde s-a taiat fara mila in ultimii ani si unde, din nefericire, proprietarii de paduri nu sunt interesati sa-si sporeasca avutul si sa planteze alti copaci. Daca nu o vor face, noul Cod Silvic o sa-i pedepseasca amarnic. Asta, in situatia in care o sa-l si aplice cineva.
O munca la fel de grea, de istovitoare. Omul poate sa ajute natura, omul poate sa o distruga. In Romania, intre impadurire si taierea padurii nu exista semnul egal. Se taie mult, foarte mult, dar se planteaza putin. Asa se face ca Romania este pe ultimul loc in Europa la impaduriri, iar padurile noastre dispar in fiecare zi.
Oficial, avem peste 20.000 de hectare neplantate. Peste 350.000 de hectare, retrocedate proprietarilor, sunt neadministrate. Acolo, in mare parte, padurea a disparut. Dezastrul din paduri nu pare sa alarmeze oficialii din Ministerul Agriculturii. Ei au planuri. Pana in 2035 se doreste extinderea fondului forestier cu doua milioane de hectare. Sunt insa doar date pe hartie, stabilite in noul Cod Silvic.
Exista doua modalitati de reimpadurire: prin regenerare, adica se asteapta ca padurea sa creasca de la sine, sau prin plantarea de puieti. Aparitia unui singur fir de copac inseamna multa munca si rabdare. Totul incepe de la samanta.
2.000 de lei costa puietii pentru un hectar. Se mai adauga 1.000 de lei, lucrarile de plantare. Adica a zecea parte din cat scoate proprietarul din taierea unui hectar de padure. Pana cand zona plantata se poate numi padure trec insa cativa ani si costa. In functie de teren, cheltuielile cu ingrijirea puietilor pot sa ajunga si la 10.000 de lei. Abia dupa treizeci de ani poate fi numita padure zona plantata.
Un fag de 25 de metri inaltime produce in 20 de minute necesarul de oxigen al unui om pentru trei zile, iar un hectar de padure retine intr-un an 60 de tone de praf. Noi nu tinem cont de aceste date si ne taiem padurile.
Taierea ar trebui sa se faca dupa studii. Noul cod silvic il obliga pe propietar ca in termen de doi ani de la taiere sa-si replanteze padurea. Daca nu face acest lucru, reimpadurirea este facuta de stat.
Proprietarii nu mai sunt insa interesati de teren. Ar putea sa obtina venit de pe el abia peste cativa zeci de ani. Nu mai apuca, nu-i mai intereseaza, terenul ramane acoperit de cioate, iar pana cand statul va reusi sa replanteze zonele despadurite vor trece foarte multi ani.
Campania de reîmp?durire ‘
